UPDATE | Ziua 571 de război: Comunitatea internațională îl sfidează pe Putin – două nave comerciale au ajuns într-un port ucrainean de la Marea Neagră

Războiul din Ucraina intră duminică, 17 septembrie, în ziua cu numărul 571, iar GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara cu care România are cea mai mare graniță din flancul estic al NATO.

Două nave comerciale au ajuns în portul ucrainean Ciornomorsk, de la Marea Neagră.

Ucraina reușește să reia exportul de cereale

Acestea au folosit o nouă rută, stabilită de autoritățile de la Kiev, după cum au transmis surse locale. Navele vor fi încărcate cu cereale gata a fi exportate în Israel și Egipt.

Cele două nave au ajuns la Ciornomorsk și urmează să fie încărcate cu 20.000 de tone de grâu, potrivit BBC.

Oficialii ucraineni spune că este prima dată când nave civile ajung într-un port ucrainean după renunțarea la acordul privind cerealele. Anterior, coridorul a fost folosit doar de vapoarele care plecau din Ucraina.

Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a declarat că navele „Resilient Africa” și „Aroyat” au navigat sub pavilion Palau și că echipajul lor este format din oameni din Ucraina, Turcia, Azerbaidjan și Egipt.

Vapoarele vor livra grâul în Egipt și Israel, potrivit Ministerului Agriculturii din Ucraina.

Luna trecută, Ucraina a anunțat înființarea unui „coridor umanitar” în Marea Neagră pentru a elibera navele blocate în porturile sale de la începutul războiului și pentru a ocoli blocada instituită de ruși după renunțarea la acordul privind cerealele. Până în prezent, cinci nave au părăsit portul Odesa folosind coridorul care trece pe lângă coasta vestică a Mării Negre, în apropiere de România și Bulgaria.

Sosirea celor două nave reprezintă un test al capacității Ucrainei de a redeschide rutele de transport maritim într-un moment în care Rusia încearcă să își reimpună blocada. În ultimele luni, rușii au lansat numeroase atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii portuare din Ucraina, atât de la Marea Neagră, cât și de la Dunăre.

Rușii se retrag și din Arctica

Forțele militare ale Rusiei din Arctica, în apropierea Norvegiei, s-au redus foarte mult din punct de vedere numeric în comparație cu perioada de dinainte de războiul din Ucraina, anunță generalul norvegian Eirik Kristoffersen.

Norvegia face parte din NATO și are o graniță comună cu Rusia în zona arctică. Țara nordică se învecinează cu Peninsula Kola, unde se află cele mai multe dintre armele nucleare ale Rusiei, precum și Flota de Nord, care operează submarinele nucleare rusești.

Vorbind după o reuniune a șefilor Apărării din țările NATO, desfășurată la Oslo, generalul Eirik Kristoffersen a declarat că președintele rus Vladimir Putin știa „foarte bine” că NATO nu reprezintă o amenințare pentru Rusia.

„La granița noastră, la granița cu Rusia, mai sunt poate 20% sau mai puține forțe rusești decât erau înainte de 24 februarie 2022. Dacă ar fi crezut că noi amenințăm Rusia, nu ar fi putut să-și mute trupele în Ucraina pentru a lupta în războiul de acolo”, a declarat generalul în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Reuters.

Acest model de comportament al Rusiei se aplică și în cazul Finlandei care în luna aprilie a aderat la NATO, a adăugat amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar al NATO.

Finlanda și Rusia împart o graniță de 1.300 km, iar trupele rusești de-a lungul acestei zone, ca și în cazul Norvegiei, sunt mult sub numărul pe care îl aveau înainte de război.

Lituania cere mai mulți bani pentru Ucraina din bugetul UE

Lituania solicită mai mulți bani pentru Ucraina din bugetul Uniunii Europene și suplimentarea fondurilor pentru mobilitatea militară a uniunii, a transmis un demnitar lituanian.

UE ar trebui să aloce mai mulți bani pentru sprijinirea Ucrainei în bugetul său și să suplimenteze fondurile pentru mobilitatea militară a UE, a declarat ministrul lituanian de Finanțe, Gintare Skaiste.

Ca parte a revizuirii bugetului UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus în iunie 50 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi pentru Ucraina.

În acest an, UE va plăti Ucrainei 18 miliarde de euro sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase. Dacă bugetul nu va fi suplimentat,, Ucraina va primi doar 12,5 miliarde de euro anual, din 2024 până în 2027.

„Dacă împărțiți suma propusă pentru următorii patru ani, suma va fi mai mică decât cea din acest an. Așa că propunerea noastră este să avem același nivel ca în 2023. Dacă vom avea același nivel ca în 2023, suma totală va fi de 72 de miliarde de euro”, a declarat Skaiste.

Ministrul lituanian a mai spus că revizuirea bugetului UE ar trebui să conțină bani pentru drumuri, porturi, poduri și aeroporturi, care permit forțelor armate să se deplaseze rapid.

Guvernele UE își propun să ajungă la un acord cu privire la bugetul revizuit pentru perioada 2021-2027 până la sfârșitul anului în curs. Discuțiile sunt dificile deoarece și Comisia Europeană a cerut 15 miliarde de euro pentru a face față problemelor legate de migrație și alți bani pentru a acoperi creșterea costurilor de împrumut pentru datoria comună a UE, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.